Cei ce privesc cu atenţie la politica mondială vor observa o tendinţă de întinerire la nivelul grupului celor care ajung în funcţii importante; la noi acest aspect a apărut şi el, mai ales în forma sa de manifestare negativă.

Aşa cum era de aşteptat, în Statele Unite au fost promovaţi pentru prima oară tinerii în politica de vârf şi vorbim aici de John F. Kennedy, care la 43 de ani reuşea să devină al 35-lea preşedinte american. Acestuia i s-a adăugat Bill Clinton, în 1992 şi lista poate continua. Privind dincolo de continentul american, observăm că oameni ca Helmuth Kohl, John Major, Boris Elţîn şi Jiang Zemin nu au putut conduce ţările în noile timpuri decât bazându-se în mod fundamental pe tineri. Ei au pus cumva bazele unui nou sistem sau au permis mai mult accesul tinerilor în zone de vârf, dar ei erau dependenţi de paradigma statelor lor şi de aceea eforturile lor de asigurare a unei noi baze de recrutare a elitelor politice au depins fundamental de aceasta. Cel mai bine au punctat tinerii intraţi în politică de maxim 10 ani, care convingeau mai mult prin energia vârstei, decât prin prisma funcţiilor ocupate până atunci, iar această energie putea însemna eficacitate. După 2004, pe scena globală lucrurile merg într-o unică direcţie, de întinerire. Nu se mai poate menţine ritmul vechilor generaţii de oameni politici şi astfel apar noi lideri, mai tineri, primul fiind în Franţa: Nicolas Sarkozy, urmat de Barack Obama, care ajunge în funcţia de preşedinte al SUA, odată cu el venind şi schimbarea mult aşteptată de americani. În Europa, procesul merge mai greu, deoarece situaţia socială încă avantajează clasa de vârstă +50 de ani, în principal pentru că pe acest continent posibilităţile generaţiei tinere de afirmare sunt mai diverse, deoarece pe lângă instituţiile naţionale, le au la îndemână şi pe cele ale Uniunii Europene.

Procesul a început în România, după 1990, însă lângă Ion Iliescu nu au crescut tineri, deşi primul-ministru Năstase a încercat o întinerire, nu tocmai reuşită, deoarece o parte dintre oamenii care au fost aduşi erau de slabă factură intelectuală şi morală. Motiv pentru care în 2004 victoria i-a revenit lui Traian Băsescu, deoarece a atras de partea sa mai mulţi oameni bine pregătiţi, dar în special mai tineri. Astfel ajungem în 2010–2012, când tinerii încep nu doar să învingă, ci şi să îndepărteze lideri cu vechime din funcţii.

Probabil că vă întrebaţi cum sunt selectaţi aceşti noi lideri; şi aici se observă o schimbare, fiind preferaţi tinerii universitari, care însă au optat devreme pentru un partid, dar care nu îşi fac publică apartenenţa politică prea repede. Există şi un mare dezavantaj, deoarece nou veniţii nu au bază de susţinere în partide şi astfel ei nu au de ales: ori ţin foarte aproape de liderul care i-a promovat, ori sunt abandonaţi în masa partidelor pe care le reprezintă. Pentru a le uşura evoluţia, li se netezeşte drumul spre funcţii şi poziţii de vârf în universităţi şi institute de cercetare socială, sunt sprijiniţi să obţină bani din diferite proiecte de cercetare, aspect ce le dă aura de eficacitate şi respectabilitate printre intelectuali. Se găsesc însă printre lichele, nesimţiţi şi incompetenţi, noi lideri, care reprezintă o generaţie ce nu depăşeşte 45 de ani, tineri ca Victor Ponta sau Mihai Răzvan Ungureanu ce pot realiza schimbul de generaţii fără să existe prea mari pierderi în urma acestui proces.

Acest articol a fost publicat in editia de joi, 06.06.2013, in cotidianul Telegrama


mai mult

Săptămâna a început cu senzaţionala ştire a condamnării la trei ani de închisoare cu executare a lui George (Gigi) Becali. Ştirea a făcut înconjurul lumii şi toată lumea a început să îşi dea cu părerea despre decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Interesant este simplul fapt că în timp ce posturile de televiziune naţionale nu ştiau de partea cui să fie, presa internaţională titra: „justiţia începe să-şi facă treaba în sfârşit în România. Becali primul milionar arestat pentru fapte de corupţie”. În paralel cu toate aceste ştiri mi-a rămas în minte declaraţia lui Corneliu Vadim Tudor: „L-au vânat pe Becali ca pe o fiară. E o ruşine pentru justiţie. Dacă rămânea cu mine, nu se atingea nimeni de el”, în timp ce proaspătul condamnat declara: „Condamnarea mea, negociată între servicii, judecători, s-a spus că e bine pentru Schengen”.

Practic, noi ar trebui să înţelegem din aceste declaraţii faptul că terenurile armatei au fost tranzacţionate corect, că săracul şi creştinul Gigi nu a furat în viaţa lui nici măcar o bucăţică de pâine şi că trăim într-o ţară unde legea nu este respectată decât când este în favoarea inculpaţilor.

Acum, trebuie să recunoaştem că împreuna, cu toţii, am contribuit la dezvoltarea fenomenului „Becalian”. Aşa cum George Becali declara demult: „Steaua m-a făcut persoană publică”. „Jihadul” pe care astăzi se chinuie să îl repornească Gigi (început în 2009, odată cu arestarea preventivă pentru sechestrarea persoanelor care au încercat să îi fure autoturismul), este mediatizat involuntar da noi toţi, acest lucru fiind întărit de următoarele statistici (datele au fost realizate de o firmă din domeniul IT&C): luni s-au scris 527 de articole în presă despre Becali. 17,5% dintre ele erau cu tentă negativă, 12,11% aveau tenta de a-l compătimi pe patronul Stelei, iar restul erau neutre. Din punct de vedere al conţinutului emoţional al articolelor, cele negative predomină. Cele 527 de texte au apărut în media „clasică”, inclusiv agregatoarele de ştiri. Pe Facebook au mai existat 1.095 de postări, unde Gigi Becali a fost menţionat în peste 16% din ele, generând peste 12.000 de like-uri, 5.800 de comentarii şi un număr de 1.751 de share-uri! Au existat şi comunicate oficiale pe aceasta temă, dar foarte puţine. Online-ul a făcut însă legea.

Pe subiectul Gigi Becali s-a scris mai mult decât se scrie pe economie, finanţe, politică, internaţional ş.a.m.d. La ora scrierii acestui articol postările pe Facebook legate de Gigi Becali urcaseră la peste 15.000.

În final nu-mi rămâne decât să mă întreb, cum ar fi arătat grila de emisiuni, ziarele şi mediul online, dacă tot luni ar fi primit o sentinţă definitivă şi cei implicaţi în dosarul transferurilor din fotbal şi anume, Giovanni Becali, Victor Becali, Cristi Borcea, Mihai Stoica, George Copos, Gică Popescu, Jean Pădureanu şi Gigi Neţoiu.

Acest articol a fost publicat in editia tiparita a cotidianului Telegrama


mai mult

De mic am fost pasionat de istorie si am indragit intotdeauna Partidul National Liberal si istoria lui. Cu siguranta un aport la acest lucru l-a avut si bunicul, liberal, condamnat la 2 ani de inchisoare la Canal, in 1948, din cauza convingerilor lui “imperialiste de dreapta”.

Astfel, urmand o traditie din tata in fiu am ajuns sa fiu si eu liberal si sa cred in valorile autentice liberale, valorile promovate de familia Bratianu, I.G. Duca sau Mircea Ionescu-Quintus.

Astazi, dupa aproape 9 luni de cand nu mai sunt membru al Partidului National Liberal, deoarece am indraznit sa nu fiu de acord cu presedintele Antonescu, astazi, constat ca OIERUL A INVINS BURGHEZUL.

Daca in decembrie 2009, la Timisoara, liberalii au inghitit cu greu imaginea in care presedintele PNL era alaturi de Ion Iliescu, astazi este mult prea mult. Nu pot sa cred ca cel mai vechi partid din Romania, partidul care ar fi trebuit sa fie cel mai cerebral, ajunge sa ia asemenea decizii.

Ma intreb cum va motiva domnul Antonescu aceasta decizie, cum va explica faptul ca George “Gigi” Becali va candida din partea PNL pentru un loc de parlamentar/europarlamentar si cum va explica originile lui liberale.

Intr-un timp mult prea scurt, un partid care il vedeam sa aiba viitor, ajunge sa se condamne singur la un sfarsit tragic. Raman un om de dreapta, si de aceea consider ca singura sansa a Romaniei este o politica de dreapta, promovata de Forta Civica si partenerii sai de alianta. In urma atator decizii neinspirate, Forta Civica ramane singurul partid ce poate deveni o alternativa a PNL-ului, si unde, in timp, tot mai multi liberali isi vor gasi locul.

P.S. Imi doresc, ca maine, sa nu vad in toata presa: “Corneliu Vadim Tudor candideaza din partea Partidului Social Democrat”.

P.S.2. Imi doresc sa ma trezesc intr-o zi si sa vad o Romanie moderna, o Romanie in care valoarea omului conteaza, o tara in care promovam valorile si in care “forma fara fond” nu se regaseste.


mai mult

Dragi colegi liberali,

Organizaţia PNL-Prahova se află, astăzi, într-o situaţie jenantă faţă de sutele de mii de prahoveni care ne susţin, din cauza acţiunii iresponsabile şi politicianiste a unui grup de oportunişti.

Beneficiind de complicitatea unor personaje mărunte, fără trecut şi viitor în Partidul Naţional Liberal, care, printr-un accident, au ajuns în conducerea secretariatului general al partidului de la Bucureşti, şi profitând de naivitatea unor colegi mai puţin experimentaţi şi înţelepţi, aceşti oameni au organizat un puci prin care au încercat să preia controlul asupra filialei noastre. Miza acestui puci nu are nici o legătură nici cu interesul Partidului Naţional Liberal, nici cu interesul sutelor de mii de prahoveni care susţin Partidul Naţional Liberal. Scopul acestui puci este unul singur – accesul cu orice preţ la ceea ce oamenii oneşti din această ţară numesc „ciolan”, adică împărţirea resursei publice după bunul plac al factorului politic.

Ca preşedinte al filialei PNL-Prahova, am fost şi sunt consecvent servirii cu prioritate a interesului general al prahovenilor. Am fost şi sunt consecvent promovării valorilor şi politicilor Partidului Naţional Liberal, din care fac parte de 22 de ani.

Vineri, 9 decembrie, am fost pus în situaţia de a alege între interesul personal, acela de a rămâne cu orice preţ în funcţie, implicându-mă într-un război deschis cu puciştii din organizaţie, şi interesul cetăţenilor prahoveni care susţin Partidul Naţional Liberal şi care vor un partid unit şi puternic. Un partid  care, împreună cu aliaţii noştri de la PSD, să învingă, în anul 2012, puterea actuală, incompetentă şi coruptă.

În faţa acestei situaţii, am considerat că demisia mea este de natură să ţină partidul unit şi funcţional. Fiindcă, există o realitate de necontestat: Partidul Naţional nu stă în nici o persoană. Adrian Semcu va dispărea la un moment dat, dar PNL va rămâne, aşa cum rămâne de aproape un veac şi jumătate!

Am avut însă surpriza de a constata că voi, coloana vertebrală a partidului, oamenii noştri care au contact direct cu talpa ţării, tinerii noştri şi, în primul rând, primarii noştri, aveţi o altă părere decât părerea lui Semcu.

Oamenii noştri care au demonstrat ceva în Prahova, cei care au câştigat încrederea cetăţenilor, mi-au cerut să revin asupra acestei decizii. Unii – puţini – cu rugăminţi, dar cei mai mulţi cu vorbe aspre.

Vă cer scuze pentru faptul că am făcut o socoteală nedreaptă faţă de voi. Vineri, 9 decembrie, am uitat că primarii şi miile de liberali fără funcţie în partid sunt, de fapt, filiala Prahova, şi nu grupul mărunt de fripturişti buni de gură şi răi de treabă, care vor, cu orice preţ, ciolanul.

Pe aceste considerente, mi-am retras demisia din funcţia de preşedinte al Partidului Naţional Liberal-Prahova.  

Din păcate, aşa cum aţi văzut, grupul puciştilor refuză să ia act de retragerea demisiei şi şi-au ales un preşedinte interimar. Treaba lor! Verdictul va fi, oricum, dat la Bucureşti, de Consiliul Naţional Executiv al partidului.

Ştiu că se încearcă impunerea unui birou interimar, numit de la Bucureşti, care să organizeze alegeri în filială când vor puciştii, nu când prevede statutul. În situaţia dată, potrivit statutului PNL, se impune menţinerea actualului birou de conducere al filialei noastre, chiar şi în cazul – aberant! – în care nu se ia în calcul retragerea demisiei mele. Într-o atare situaţie, alegerile trebuie organizate în maximum trei luni de la data demisiei.

Graba cu care puciştii au făcut această manevră este o dovadă în plus că scopul lor este accesul la ciolan, iar piedica lor – persoana lui Semcu.

Diferenţa dintre mine şi aceşti oameni este una singură: eu, spre deosebire de ei, nu mă tem de votul vostru!

De aceea, le cer public să convenim organizarea de alegeri interne pentru funcţia de preşedinte al PNL-Prahova, în cadrul conferinţei judeţene, în termenul prevăzut de statut: trei luni.

Le cer puciştilor să cădem de acord asupra acestei soluţii, indiferent de verdictul care va fi dat la Consiliul Naţional Executiv al PNL. Le garantez public că, şi în situaţia firească, în care forurile superioare ale partidului vor considera valabilă retragerea demisiei mele, sunt de acord să mă supun votului vostru, cei care reprezentaţi cu adevărat Partidul Naţional Liberal.

Dragi colegi liberali,

Am încredere în responsabilitatea voastră şi în capacitatea voastră de discernământ, probată în administrarea localităţilor prahovene în aceste vremuri grele.

Ştiu că aveţi, ca nimeni alţii, capacitatea de a evalua oamenii: nu puneţi mare preţ pe cei care vorbesc mult, dar nu fac nimic, şi îi preferaţi pe cei care stau mai prost cu vorbele şi, mai bine cu faptele. Ştiu că, lovindu-vă în fiecare zi, de problemele reale ale oamenilor reali, înţelegeţi mai bine decât orice oportunist că filiala Prahova a ajuns una din cele mai puternice organizaţii liberale din ţară prin muncă şi cu respectarea regulilor pe care noi le-am stabilit între noi – statutul partidului şi fair-play dintre membri. Voi înţelegeţi cel mai bine că vorbele goale, intrigile şi luptele interne ne duc la dezastru şi ne rup de oamenii datorită cărora existăm: alegătorii noştri.

În virtutea acestor realităţi, vă cer să daţi dovadă de calm, să nu inflamaţi situaţia în partid şi să munciţi, în continuare, pentru comunităţile voastre şi pentru succesul Partidului Naţional Liberal şi al Uniunii Social-Liberale!

Pe de altă parte, nu uitaţi că adevărata putere este la voi! Stă în votul vostru. Nu-i lăsaţi pe oportunişti să vă împiedice să o folosiţi! Eu nu fug din faţa votului vostru, chiar dacă vreţi să-l daţi împotriva mea. Este dreptul vostru pe care orice preşedinte din lumea asta are obligaţia să vi-l apere şi să vi-l garanteze. În virtutea acestei convingeri, am intrat în Partidul Naţional Liberal acum 22 de ani. În virtutea acestei convingeri sunt dispus să mă bat cu oricine din Partidul Naţional Liberal care încearcă să vă restrângă acest drept.

Vă chem, aşadar, la o luptă comună, purtată cu armele echilibrului şi având ca prioritate menţinerea unităţii, stabilităţii şi forţei Partidului Naţional Liberal-Prahova şi a respectării angajamentelor asumate în cadrul Uniunii Social Liberale, pentru ca puterea voastră, statutul partidului, dreptatea şi bunul-simţ să triumfe în faţa ticăloşiei, oportunismului, imposturii şi a vorbelor goale!

Cu drag,

ADRIAN SEMCU,

Preşedintele PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL – Prahova


mai mult

În perioada 14 – 18 septembrie 2011 în orașul Slănic Prahova, Clubul Studențesc Liberal Prahova, în parteneriat cu Cluburile Studențești Liberale România, a organizat ediția a șaptea a Școlii Politice Naționale „I.C. Brătianu”. Tema acestei ediții a fost „Managementul campaniei electorale” și a avut ca scop găsirea de noi metode de abordare a strategiilor de campanie pentru obținerea unui procentaj mai bun. În acest sens, cei 50 de participanți din toate filialele CSL din țară au participat la discuții, comparații și dezbateri pe campaniile de ieri, de azi și de mâine pentru a se pregăti continuu pentru anul electoral 2012. Pentru realizarea acestor obiective, au fost organizate sesiuni de teorie susținute de traineri specializați, workshop-uri pentru fixarea cunoștințelor acumulate, precum și discuții și dezbateri pe temă în compania unor personalități liberale.

Alături de oficialitățile locale precum domnul Adrian Semcu – președintele PNL Prahova și vicepreședinte al Consiliului Județean Prahova, doamna Cătălina Bozianu – președinte PNL Ploiești și viceprimar al municipiului Ploiești, și domnul Catalin Radu – președinte al Cluburilor Studentesti Liberale și membru in Biroul Național de Coordonare al CSL România, la eveniment au mai participat printre altii și domnul Mircea Ionescu-Quintus – președintele de onoare al Partidului Național Liberal, domnul Varujan Vosganian – senator PNL de Iași, domnul Teodor Meleșcanu – senator PNL de Prahova, doamna Grațiela Gavrilescu deputat PNL – de Prahova, Florin Alexe – președintele Tineretului Național Liberal.
În cadrul evenimentului, a avut loc și ședința ordinară a Biroului Național de Coordonare al CSL România ce a avut ca scop stabilirea și pregătirea următoarelor proiecte ale studenților liberali.


mai mult

I’m back in Manchester. Old memories… old stories… dupa aproape un an, am revenit in orasul in care am petrecut 3 ani din viata… Orasul nu s-a schimbat, in schimb am realizat ca eu m-am schimbat…

Am revenit in momentul in care britanicii se pregatesc de alegerile locale, ce vor avea loc in mai. In Romania alegerile locale sunt programate pentru iunie 2012 dar parca le simti impregnate in aerul de zi cu zi, comparativ cu Marea Britanie unde totul este de o calmitate dusa la extrem. 1-2 articole in presa locala referitoare la politica, 4-5 stiri la TV despre guvern si opozitie, oricine dorind sa se hraneasca cu politica putand accesa site-urile de internet.

Am fost zilele trecute in Londra, unde, in ciuda reparatiilor capitale datorate Jocurilor Olimpice din 2012, traficul este unul normal la orele de varf iar soferii exprima un respect pentru ceilalti participanti la trafic, nemaiintalnit. Diferenta dintre Londra si Bucuresti este de aproximativ 7 milioane de locuitori, iar intre Londra si Ploiesti, de aproximativ 9 milioane, dar nu observi oameni care se injura, blocaje in trafic, participanti la trafic care incalca regulile de circulatie sau caini vagabonzi.

Cand vine vorba de educatie-sistem educational, deja intram intr-o alta lume. Luni am fost la Leicester, la universitatea unde urmez cursurile unui program masteral. Chiar daca este un campus destul de mic, comparativ cu celelalte centre universitare din Marea Britanie, resursele oferite sunt aceleasi. Dar parca nu resursele sunt cele care fac clar diferenta si te conving sa studiezi intr-o tara straina, ci modul in care angajatii administrativi colaboreaza cu tine. Acestia fiind foarte prompti, nu “urla” la tine pentru ca nu ai asteptat ca acestia sa-si termine cafeluta sa le-ai deranjat in afara programului cu studentii dar in timpul programului de lucru (de cele mai multe ori stand doar la o barfa mica) si te servesc imediat. Dovada a fost eliberarea carnetului de student in 2 minute si totul gratis si cu zambetul pe buze.

Despre diferentele dintre cele doua sisteme voi vorbi intr-o alta postare, sau ma puteti auzi la seminariile sustinute impreuna cu Asociatia EURO SPIRIT.

Si totusi..la noi se poate asa ceva? se poate sa avem un sistem educational competent, promovat pe baza de valori? se poate sa schimbam mentalitati? Eu spun ca DA si tocmai de aceea incerc sa fiu schimbarea de care Romania are nevoie.


mai mult